Peisaj proaspat

La circa 30 km de Vatra Dornei, se afla satul Glodu, un sat rasfirat din muntii Calimani. Rasfirat rau, ca sa citez pe cineva...casele sunt parca aruncate pe dealuri si vai, fara a avea o ordine logica, fiecare facuta unde s-a putut...Drumul pana la Glodu e...lung, asta datorita faptului ca e drum de munte, sau datorita faptului ca e drum de Romania? In astfel de colt al naturii insa, nici nu se merita sa fi fost un drum bun...Pe dreapta si stanga drumului, padurea, si ici colo cate o casa. Pe alocuri se observa palcuri de padure tanara, de un verde crud si placut, si prin alte locuri padure defrisata si terenuri gata gata sa alunece....daca cineva nu va face ceva...

In rest, e liniste...parcelele de pasune specifice peisajului bucovinean sunt fiecare stapanite de cate o vacuta cu cercelusi galbeni si cu clopot mare la gat, rumegand lenesa si privind cu ochii mari si blajini, nepasatoare de prezenta mea...

Imi doresc sa profit de prezenta mea aici si ma decid sa ies la cules de afine prin padure. E o zona din care se recolteaza cam tot timpul anului cate ceva: bureti, hribi, si alte tipuri de ciuperci, afine, merisoare, zmeura samd.

Ma imbrac bine, pentru ca, desi august, pe aici prin zona e cam frigut....si ma avant in padure sa caut afineagul.Bineinteles, nu singura, ci cu prietena mea, buna cunoscatoare a acestor plaiuri din copilarie. Afine nu am gasit, pare-se ca erau deja trecute, insa am gasit merisoare, si ma apuc de cules pana ce umplu doua galeti mici, ma asez sa si mananc cateva, pe o cioata de brad.
Mi-ar fi placut sa culegem si zmeura, insa conditia fizica lasa de dorit, si respectiva zona era prea sus...mult prea sus, aa ca am renuntat la idee....

Oriunde te uiti in jur, vezi natura, mult verde, paraul se aude din padure, fosnetul brazilor, pasuni, oite, vacute....si cand te apropii de sat....nu poti sa nu observi antenele parabolice "Boom" sau "Dolce", care nu prea lipsesc de la nici o casa...ca deh....vorba ceea....cu poporul si televizorul...
Satul are o scoala mica, inconjurata de lemne pentru foc, iar mijloace de transport in comun nu mai circula pana in sat, probabil din lipsa de clienti.
Copii manand oile spre pasune iti zambesc larg cand treci pe langa ei si te saluta respectuos. Oamenii alearga cu treburi din deal in vale si din vale in deal, parand vesnic neobositi. Duminica micuta biserica construita parca in cel mai inalt loc se umple de credinciosi, care se intalnesc si mai vorbesc despre una alta, ce s-a mai intamplat, ce mai fac vecinii si alte chestii de gen...
Printre amintiri din copilarie,fructe de padure, urcusuri si coborasuri, spre seara oboseala ne-a rapus puternic, din cauza aerului curat pe care nu suntem obisnuite sa-l inhalam in Bucuresti, si am dormit adaaaaanc....pana cand...ne-am trezit...a doua zi inspre amiaza...