Sarbatori fericite? Care sarbatori? Care fericire? Despre ce vorbim?

Trei saptamani dupa alegerile prezidentiale. Bineinteles ca nu au disparut toate afisele electorale de pe strazi. Va mai dura.... cum e normal de altfel....Desi nu am urmarit atent succesiunea faptelor dupa "reincoronarea" presedintelui , stiu ce s-a intamplat in tot acest timp. Fie ca vreau, fie ca nu. Chiar daca lumea spune ca se fereste sa abordeze subiectul politic, oriunde se vorbeste despre asta. Atat de mult, pentru ca parem preocupati de soarta noastra. Atat de mult, incat am inchis ochii si am votat.



In tandem cu anotimpul calendaristic, Bucurestiul e mai cenusiu ca altadata. Nici macar decorul de sarbatori nu mai e la fel de luminos ca in alti ani. Si oamenii sunt ingrijorati.
Din punct de vedere socio-politic (dar ce zic eu aici???), nu se intampla nimic. Si chiar daca s-ar intampla ceva, nu ar fi suficient.
Practic, nimic nu s-a schimbat. Acelasi presedinte, acelasi Guvern, acelasi sentiment ca nu avem nici o directie.Poate doar "unii" mai nervosi si mai puternici. Dar nu noi.




In conditiile date, stresul e unicul tau amic. Te insoteste in permanenta. Si oricat te-ai stradui sa-l tii in frau, rabufnesti in cele mai nepotrivite momente: cand o colega rade la o gluma idioata; cand colegii glumesc intre ei, iar tu, incomplet adaptat, impreunezi mainile adoptand o atitudine ostila; cand programele cu care lucrezi dau erori, nu poti sa lucrezi, ramai in urma si constati ca doar tu ai problema asta; cand ai vrea sa bei apa dar Fanta de portocale e mai bun s nu te poti abtine, chiar daca o sa te simti rau duap aceea; cand prietena ta se intoarce cu gunoiul in casa pentru ca nu a recunoscut usa de la ghena; pentru ca aceiasi prietena se supara ca dupa 9 ore de stat in fata calculatorului nu esti in stare sa iesi sa te imbeti cu ea; cand cardul de credit se goleste, cand prietena sus numita iti pierde cerceii preferati, cand Inbox-ul se umple de sute de mailuri de la "Daily Cotcodac", cu fiecare comentariu care apare in lupta acerba pentru un HP mini.










Revenind.
Afara ninge. Strazile ies din matca. Soferii sunt din ce in ce mai putini, dar si mai nervosi si instabili comportamental. Pietonii se impiedica unii de altii pe trotuar.Autobuzele intarzie. Afara ninge. Utilajele de dezapezire au un rol foarte important. Ori sunt inutile, ori ingreuneaza circulatia mai mult decat era deja.
Am senzatia ca lipseste ceva din feericul peisaj urban. Greva la metrou! La modul cel mai serios, ar fi fost motivul perfect pentru un concediu prelungit. Sau.... O revolutie!!!! Una noua ;). Un razboi civil! Orice! ORICE!

Dar nu se intampla nimic. Si peste toate astea, coarne de reni, oameni de zapada falsi,mosi craciuni,brazi, palnuri de rev, cadouri si sa nu uitam de cadouri.

Aaa! Stiti cine e Isus Cristos?

Reclama

Cu putin inainte sa aflu ca Toni e in spital cu notoriul si la moda diagnostic de "gripa porcina" sau daca vrei sa-l numiti cu litere si cifre, am postat reclama trimisa de el. Din pacate, nici unul din noi nu l-a mai vazut pe Toni nici Mos Craciun, si nici intr-un alt fel.
Nu sper decat ca a gasit ceea ce spera sa gaseasca!
La revedere, Toni!

Intrebari si Raspunsuri

1. O broasca fara carapace este fara locuinta sau dezbracata?...

Raspuns:
In primul rand e moarta. Pe urma... depinde de orientarea sexuala...

2. Unde gasesti un caine fara picioare?

Raspuns:
unde l-ai lasat


3. Unde au femeile parul negru si cret?



Raspuns:
In Africa


4. Ce intra de 3 ori in Femeie?



Raspuns:
Litera E (f E m E i E)


5.. O pisica alba se urca in pom. Cum se da jos?



Raspuns:
alba


6.. Cum iese un cal alb, care intra in Marea Neagra?



Raspuns:
ud


7. Care este diferenta intre 1000 ursi albi si un urs alb?



Raspuns:
999 ursi albi


8. Ce se afla intre Soare si Pamant?



Raspuns:
si


9. Cum se cheama un barbat inteligent in America ?



Raspuns:
turist


10. Ce face a Mesterul Manole cand o zidea pe sotia lui, Ana?



Raspuns:
body building


11. Care este cel mai periculos loc din lume?



Raspuns:
patul - aici mor 80% din oameni


12. Ce fac pestii cand sunt multi?



Raspuns:
bancuri


13. Care e femininul la tren?



Raspuns:
tunel


14. Cum gaseste un cioban o oaie la munte?



Raspuns:
acceptabila



15. Cum se numesc dacii care gandesc?



Raspuns:
gandaci


16. Care este antidotul la Viagra?



Raspuns:
cocolino - o face moale si pufoasa


17. Cum o cheama pe nevasta lui Florin Salam?



Raspuns:
Salam Victoria


18. cum se numesc rudele Papei?

Raspuns:
paparude


19. Cum se numesc nasii Papei?

Raspuns:
papanasi


20. Ce-i alba si are 30 cm?

Raspuns:
nimic. toata lumea stie ca, daca are 30 cm, este neagra!


21. Cum se cheama un caine fara picioare?

Raspuns:
nu se cheama, ca oricum nu vine


22.Un american care traieste in Florida poate fi inmormantat la New York ?

Raspuns:
nu, pentru ca traieste


23. Care a fost primul barbat care a spus: "E nevoie de o femeie in casa!"?

Raspuns:
Mesterul Manole

Ceva bancuri bune

La tribunal: - Stii ce te asteapta pentru marturie falsa?
- Da, mi-au promis un Mercedes!

Cum afli care bancă practică dobânzi foarte mari?
Unele bănci acordă împrumturi cu dobânzi incredibil de mari. Poţi să îţi dai seama care sunt acestea deoarece camera video care trebuie să filmeze hoţii este îndreptată către ofiţerul de credit.

Un client intră într-o reputată bancă elveţiană.
„Aş dori să plasez o jumătate de milion de dolari la dumneavoastră", îi şopteşte clientul bancherului.
„Puteţi să vorbiţi normal, domnule", răspunde bancherul. „La noi în bancă nu trebuie să-ţi fie ruşine că eşti sărac."

Rai versus Iad
În Rai: Bucătarii sunt francezi, poliţiştii englezi, mecanicii germani, amanţii italieni şi bancherii elveţieni.
În Iad:
Bucătarii sunt englezi, poliţiştii germani, mecanicii francezi, amanţii elveţieni şi bancherii italieni.

În prima zi, Dumnezeu a creat soarele, aşa că Diavolul a contraatacat şi a creat arsurile solare.
În a doua zi, Dumnezeu a creat sexul. În răspuns, Diavolul a creat căsătoria.

În a treia zi Dumnezeu a creat un economist.Aici i-a fost mai greu Diavolului, dar după ce a stat şi s-a gândit mult,Diavolul a creat al doilea economist.

Invatatoarea ii spune lui Bula:
-Mai Bula schimba-ti si tu numele ca daca schimbi prima litera iese un cuvant urat...
A doua zi vine Bula la scoala si ii spune invatatoarei:
-Gata doamna... Acuma ma cheama Denis.

Vine badea Gheo ' la un SIF, sa investeJTE la Bursa si-i zice broker-ului:
- Domnucule, vreau sa investesc si eu pe bursa asta, da ' - mai intai explica-mi si mie, pe ' ntelesu ' meu - aja, ca la tara - cum vine kestia asta cu bursa?
Broker-u ' : - Apoi, cum sa-ti explic, bade? Sa zicem ca ai o suma de bani si eu iti recomand sa cumperi gaini. Gainile fac oua si ouale se clocesc si ies pui. Si puii ajung gaini si fac alte oua, care se clocesc si ies alti pui si tot asa, pana ti se umple ograda de oua, pui, gaini. Apoi, vine o vreme grea cu furtuna, ploi si inundatii si-ti ia toate gainile si puii din ograda - j ' atunci zici: "Bah, ce fra ' er am fost ca n-am luat ratze!"

Stiu ca sunt prost, dar cand ma uit in jur prind curaj!


- Sa va pun si niste ciupercutze?
- Nu, multzumesc, mie-mi place sa le culeg singur!
- Cum doritzi! Pot sa vi le risipesc pe podea...

Cind cer baietii mina fetelor ?
Cind s-au saturat de a lor !

-Care-i diferenta dintre un car si o tigara?
-La car trag doi boi,la tigara numai unul

In fata unei gradinite se plimba un domn de vreun sfert de ora. O
educatoare , vazandu-l , il intreaba:
- Asteptati un copil , domnule?
- Nu, asa sunt eu, gras!

Care este diferenta dintre omul zapezilor si un barbat destept?
Omul zapezilor, cica, ar fi fost vazut o data!!!

Patru prieteni, un arhitect, un chirurg, un anestezist si un politician s-au intalnit la o discutie si au decis sa stabileasca care dintre ei are cea mai veche meserie din lume.
Chirurgul a inceput sa-si sustina cauza:
- Biblia spune ca Domnul a luat o coasta de la Adam si a creat femeia, iar asta dragii mei presupune talentul celui mai iscusit chirurg, asa ca rezulta ca meseria mea e cea mai veche din lume.
- Sa zicem ca ai dreptate, spune anestezistul. Totusi, inainte de a
efectua operatia, pacientul trebuie adormit, iar asta necesita talentul celui mai iscusit anestezist. Asadar, cred ca meseria mea poate fi considerata cea mai veche.
- Sa zicem ca aveti amandoi dreptate. Totusi, inainte de orice nu a
existat decat haosul. Totul a trebuit sa fie planuit, schitat si
construit, iar asta necesita talentul celui mai iscusit dintre arhitecti.
Auzind acestea, politicianul ii priveste cei 3 prieteni si le spune:
- Si totusi, dragii mei, cine credeti ca a creat haosul?


Inaintea unei operatii, chirurgul isi intreaba pacientul:
-Ce vârsta aveti?
-Peste o luna voi implini 40 de ani.
-Bravo, bravo, spune chirurgul, imi place tare mult optimismul
dumneavoastra!


Ursul, lupul si magarul la carciuma din padure:
- O sticla de votca! ceru ursul.
- O sticlã?! se mirarã ceilalti doi.
- Da, mãi baieti! Am o treabã cu o ursoaica si vreau sa fiu tare!
- O sticla de votca! ceru si lupul.
- O sticla?! se mirara ceilalti doi.
- Da, mai baieti! Am o treaba cu o lupoaica si vreau si eu sa fiu tare!
- O cinzeaca de votcã! ceru si mãgarul.
- Numai o cincizeacã?! se mirarã ceilalti doi.
- Mãi baieti, eu sculã am, beau doar ca sã-mi sclipeasca ochii....


Bula la scoala. Cum era ziua invatatoarei fiecare dintre copii vine pe rand si ii da un cadou.

Vine Ionescu, fiul brutarului, si ii intinde o cutie. Invatatoarea o ia, o agita putin si zice :
- Sunt franzele nu?
- Da.. Raspunde Ionescu.

Vine Stanescu, fiul macelarului, si ii intinde o cutie. Invatatoarea o agita usor .. miroase cutia si zice:
- Cotlete de porc nu?
- Da. Raspunde Stanescu.
Vine Bula, tatal lui avea un magazin de bauturi alcoolice, si ii intinde o cutie. Invatatoarea agita cutia de 2 ori si observa ca dintr-un colt incepe sa picure. Pune degetul pe cutie apoi il baga in gura si zice:
- E vin alb, nu?
- Nu. Invatatoarea pune iar degetul pe cutie si apoi il baga in gura si zice:
- Hmmm... e sampanie nu?
- Nu. Zice Bula..
- Ma dau batuta. Ce e?
- Un catelus.


Deodata, desi pe jumatate adormita, ea simti mangaierile lui. La inceput timide, ca si cum i-ar fi fost rusine. Apoi, mangaierile devenira mai indraznete. Mai mult, si mai mult, pe tot corpul ei, mainile lui se plimbau cu nesat asa cum se intimpla... nu-si aducea aminte exact, cam cu 4-5 ani in urma. Senzatii pe care le credea uitate se intorceau. Memoria sentimentelor era vie, si o ajuta sa raspunda la fel. Mangaierile se ingramadeau, se repetau, el o invaluia, o intorcea. Deodata... nimic.
Absolut nimic.
- Ce s-a intimplat? intreaba ea, surprinsa. Te rog, nu te opri, mai vreau!
- Shhhh... incerca el sa o linisteasca, gata, am terminat!
- Cum adica ai terminat???
- Gata, am gasit telecomanda, dormi linistita!...

Pe centura Bucurestiului un tip merge la prima tipa si-o intreaba de tarif.
- 50 de euro, raspunde tipa.
- Daca-ti dau 100, o facem cum vreau eu?
Tipa sta si se gandeste "Mai stii ce pervers e!!!" mai bine nu.
Merge tipul la alta intreaba de tarif si i se raspunde ca-i 75 euro. Ii propune dublu dar s-o faca cum vrea el si la fel tipa de frica, refuza.
Si asa din fata in fata cand ajunge la ultima, tipa care, ca sa-l
descurajeze ii cere 1000 de euro.
- Daca-ti dau 2000 o faci cum vreau eu? ii propune tipul.
Sta si se gandeste, isi da seama ca pentru 2000 de euro merita sa incerce si accepta.
Merg in camera iar dupa o ora coboara, el foarte fericit si pleaca, ea botoasa.
Toate tipele, curioase in jurul ei.
- Ei, tu, cum o vrut?....
- Ei!! Cum!!! Pe datorie!!!!!!!


In autobuz, inghesuiala mare. O tipa se adreseaza unuia care o impingea:

- Ce te-mpingi asa dom ' le, vrei sa te culci cu mine?

- Nu, vai de mine, cum puteti sa credeti asa ceva?

- Atunci da-te la o parte, poate vrea altu ' ...



Iese Leul nervos din vizuina si se repezi la vulpe:
...Ia spune draga, cine e regele animalelor ?
- Tu, tu, tu esti, maria ta, se lingusi vulpea. ..
Mai merge si da peste lup:
- Ia zi gustere, cine e regele animalelor, ca-ti mananc ficatii acu ' !
- Doar tu, Maria ta, zice lupul, galben de frica.
Mai merge el.... Intr-o poiana elefantul manca linistit niste iarba:
- Ia zi ma, umflatule, cine e regele animalelor, ca-ti scot inima si ti-o arat .
Elefantul il prinde cu trompa de cap, il izbeste de vreo 3 copaci si-l lasa lat in mijlocul drumului, pascand in continuare netulburat. Dupa juma de ora de lesin, Regele se trezi mormaind:
- Frate... daca nu stii, nu stii si gata, nu trebuie sa devii violent acu ' ...




Merge unul cu nevasta sa ia cina la resturant. Farfuria de supa se varsa pe rochia ei cea noua. Suparata si asteptand sa fie consolata de sotul romantic, zice:
- Uite cum arat, ca o scroafa!
El raspunde:
- Si te-ai mai si murdarit pe deasupra.

Articol din Magyar Nemzet

Presa maghiara despre Conferinta Stiintifica Internationala Bacau - Vladnic, unde apare si numele subsemnatei ;)

http://www.mno.hu/portal/671965

Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova - Liturghie la Vladnic

Otilia Giurgea la Conferinta Stiintifica Internationala Bacau - Vladnic 16 -17 octombrie 2009

Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova - Liturghie la Vladnic

Mediera conflictelor familiale si penale - Studiu de Caz

Familie 4 persoane: tatăl I. 47 de ani, mama E. 45 de ani, casatoriţi de 24 de ani, doi copii, fete: 21 de ani , respectiv 17 ani.


Particularităţi psihosociale

I.provine din mediul rural, are ca studii liceul, a încercat să dea examenul de admitere la Hidrologie, dar din cauză că nu a luat de prima dată s-a descurajat şi a renunţat la idee, pentru că nu a avut pe nimeni să îl încurajeze la momentul potrivit. Deşi işi doreşte ca fetele lui să meargă mai departe cu studiile, lipsa de încurajare de care a suferit îl pune în dificultatea de a le îndruma. Are probleme cu alcoolul încă din liceu, după cum chiar el povesteşte, acesta ajutându-l în problemele cu timiditatea. Deşi i-a plăcut foarte mult socializarea, spune că nu avut un partener pe măsură în persoana soţiei, aceasta fiind o fire mai retrasă şi neamatoare de interrelaţionări. Povesteşte despre el că „egoismul şi slăbiciunea” l-au făcut să renunţe la locul de muncă şi să nu îi mai pese de familie, creând probleme personelor de lângă el şi propriei sale persoane.

E. provine din mediul rural, are ca studii 10 clase şi lucrează în industria textilă. Dedicată foarte mult creşterii copiilor şi casei, şi-a asumat foarte multe responsabilităţi, chiar dacă nu sunt atribuirile sale, pentru a nu se face de „ruşine”. Consideră că a suferit toată viaţa din cauza nepăsării soţului şi îl învinovăţeşte de toate lucurile rele care i s-au întâmplat. A vrut sa intenteze divorţ de două ori, însă frica de a nu crea mai multe probleme şi că va fi o lovitură mult prea greu de suportat au făcut-o să se răzgândească.



Starea de conflict

Consumul excesiv de alcool l-a adus pe I. într-o stare de frustrare şi stres, accentuată de criza vârstei prin care trece, conştientizarea acută a trecerii timpului şi evaluarea gradului în care expectanţele şi visele legate de cursul existenţei au fost împlinite, conflictul de generaţii cu copii şi conflictul cu soţia din cauza neasumării rolului de soţ şi tată. „Puteam să fac atât de multe, dar m-am lăsat pradă egoismului şi alcoolului. Nu am nimic de reproşat nimănui, ştiu că am făcut mult rău, dar am nevoie de ajutor să trec peste asta”, mărturiseşte el.
Grija acordată părinţilor bolnavi (tatăl este imobilizat la pat) şi conştientizarea acută a trecerii timpului îi provoaca E. stări de depresie, anxietate, insomnii , irascibilitate şi labilitate emoţională, accentuate şi de conflictul de generaţii cu mezina şi lipsa de suport emoţional din partea soţului.
Dorm în camere separate şi nu vorbesc foarte mult, doar în situaţii în care nu au încotro sau pentru a salva aparenţele faţă de rude şi prieteni.


Posibilă rezolvare

În relaţia cu copiii se recomandă redefinirea rolului de părinte prin acceptarea copiilor aşa cum sunt ei şi nu cum şi-ar fi dorit părinţii să fie şi încurajarea acestora în câştigarea autonomiei emoţionale şi financiare şi orientarea spre propria persoană.
Conflictul de generaţii în care se află cu cei doi copii să îi determine să comunice pentru a găsi o posibilă mediere, având în vedere acuzaţia E. ca lui I. „nu i-a păsat de copii”, şi hotărârea lui I. să îşi îndrepte greşelile.
Se recomandă găsirea unor activităţi comune care să-i pună pe ambii soţi în situaţia de a fi nevoiţi să comunice, începând cu activităţi simple, de la privitul la televizor până la ieşirea în natură şi soluţionarea problemelor prin consultarea partenerului şi împărţirea responsabilităţilor .
De asemenea, un grad mai mare de toleranţă din partea ambilor soţi şi înţelegere în ceea ce priveşte slăbiciunile fiecăruia.


Bibliografie

Bonchiş, Elena şi Secui, Monica (coord), „Psihologia vârstelor”, Ed. Universităţii din Oradea, 2004.
Mitrofan, Iolanda, „Terapii de Familie”, Colecţia Alma Mater, Ed. SPER, Bucureşti, 2001.
Mitrofan, Iolanda, „Cuplul conjugal – armonie şi dizarmonie”, Ed, Ştiinţifică, Bucureşti, !989.

Sectele si impactul asupra societatii

Sectele religioase au fost tot timpul privite ca un real pericol la adresa Bisericii, dar şi ca o adevărată primejdie pentru „siguranţa statelor naţionale”. „Sectarismul nu este a se considera numai ca o mişcare religioasă .Cea mai puţin importantă lature a sectarismului este tocmai cea religioasă”(Comşa, p.4).Motivele de „răzvrătire” ale sectanţilor erau în după părerea Episcopului de Arad la 1929, anexarea Bisericii ca instituţie statală, şi comportarea acesteia ca instrument de social, economic şi politic. Practic, dacă e vorba de acuzaţii între cele două părţi,şi sectele „sub o mască religioasă săpau la temeliile statului”(p.8).
Perspectiva creştină ortodoxă tradiţională a Bisericii Ortodoxe Române este că „inevitabilitatea sectelor are la bază diversitatea minţii şi manifestarea păcatului strămoşesc asupra cărora se opresc de atâtea ori textele Sfintei Scripturi”.

Ce sunt sectele?

Termenul de sectă a fost folosit de bisericile din care s-au desprins aceste grupări pentru a le pune într-o situaţie de inferioritate, înţelegându-se rezultatul separării dintr-o comunitate religioasă mai mare. Însă astăzi ne puteam referi la sectă la o grupare religioasă mare, întrucât evoluţia a fost rapidă , răspândindu-se la nivel mondial. Petre Hladchi – Bucovineanu ne oferă poate cea mai completă definiţie a sectei, „o grupare religioasă formată prin separarea de un alt grup sau din alte grupări religioase ,faţă de care se află în opoziţie doctrinară sau de moralitate practică şi care cuprinde persoane din diverse clase şi pături sociale ,fără limite teritoriale, reunită într-o organizaţie proprie”.
În general, când ne referim la o sectă, o definim în opoziţie cu Biserica. Max Weber definea Biserica drept o instituţie menită a oferi mântuirea şi secta drept un grup contractual. Astfel, secta li Biserica sunt două tendinţe aflate în opoziţie încă de la începutul creştinismului: „conservatorismul tipic Bisericii şi radicalismul caracteristic sectei”.

Evoluţia social – istorică a sectelor

Pornind ca grupări mici, asemenea creştinismului, marginalizate la începutul existenţei lor, sectele ajung în timp să îşi schimbe orientarea şi să se instituţionalizeze, devenind un aliat al puterii.Există desigur , secte care nu ajung la o astfel de maturizare, fapt dovedit de marea fluctuaţie sectantă din ultimii ani.
Momentul de adâncire al fenomenului poate fi considerat Marea Schismă din 1054 , când lupta pentru supremaţia credinţei a dus la o politică de cucerire religioasă a unor popoare, după care a urmat marea reforma religioasă. Noul val de secte neoprotestante este conturat în jurul anilor 1950 – 1960, având , ca de fiecare dată , cauze sociale profunde, conturate în jurul unei perioade istorice bine determinate.

Caracteristici psihosociale ale sectelor

Sectele religioase se caracterizează in special prin idei noi care frapează şi captivează în primă instanţă. Entuziasmul religios de care dau dovadă este o consecinţă a „noului” ,care trezeşte un interes deosebit pentru cunoaştere . Procesul psihologic de convertire la sectă mizează pe structura sufletească a individului , observându-se o uşoară delimitare a celor care aderează la o sectă ca fiind persoane religioase – mistice cu tendinţe fanatice, sau persoane cu dezinteres pentru religie.
Liderii sectelor sunt persoane foarte zeloase de a răspândi mesajul, foarte buni şi neobosiţi predicatori, bine pregătiţi din punct de vedere al dogmei propagate, caracterizându-se prin obscuratism şi unilateralism.
Prozelitismul mişcărilor religioase a fost descris ca fiind un proces de „spălare a creierului”, însă cauzele reale de aderare sunt (cf. Mayer) atracţia idealului propus de mişcare, o atmosferă afectuoasă în cadrul grupului, sentimentul de trăire profundă a experienţelor şi naivitate.
Fenomenul de alienare mentală, generat de punerea în practică a diverselor tehnici de manipulare, dă naştere la o serie de semne patologice ale sectanţilor. La orice fel de practici s-ar recurge (fizice sau psihice), manipularea generează sau uneori semnalează o serie de boli psihice, care intră în sfera de activitate a psihiatriei, precum fenomene depresive, anxietate, stres, necesitând, de cele mai multe ori, un tratament de lungă durată.

Cauzele fenomenului sectant

La baza procesului de desprindere a unor grupări sectante din cadrul bisericilor instituţionalizate stau cauze sociale, economice, morale, psihologice, privind poziţia faţă de dogme, ritualuri şi cler. Naşterea situaţiilor de criză ăn societăţile industrializate duc la apariţia unor aspiraţii noi , pe care sectele „pormit” să le satisfacă, pe plan afectiv şi intelectual. Jean Vernette ne oferă câteva nevoi considerate argument în aderarea la o sectă: căutarea apartenenţei la o comunitate în situaţia de depersonalizare a societăţii, căutarea de răspunsuri precise şi de factori de siguranţă într-o lume aflată într-o permanentă şi rapidă schimbare, căutarea de terapii psiho-corporale şi psiho-spirituale ca înlocuitori de religii, aspiraţia spre o viziune pozitivă a lumii în care teama colectivă este în creştere.
Pr. Alexandru Scvoznicov ne o oferă o serie de cauze interne ale fenomenului sectar, referindu-se la anumite „momente psihologice”. Lipsa de pregătire elementară religioasă nu numai a oamenilor simpli dar şi a intelectualilor şi ignoranţa religioasă este principalul conductor spre activarea „dorului de mântuire”, la auzul unor prelegeri care oferă o altă formă de viaţă religioasă şi o trăire mai intensă a acesteia. Cauzele externe ale fenomenului sectar se referă la împrejurările sociale favorabile pentru propagandă, în general reprezentate de războaie, revoluţii, reforme sociale şi bisericeşti, ajungând până şi la fenomene ale naturii (cutremure, inundaţii, eclipse, arătarea cometelor), interpretate de se propagandişti ca fiind semne. De asemenea, anumite regimuri politice şi legi sunt favorabile dezvoltării fenomenului, în state în care nu există religie de stat (ex. Statele Unite ale Americii), sau în ţările protestante, unde sectele sunt tolerate.


Constituie sectele un pericol pentru viaţa socială?

Credinţa oarbă şi lipsa reperelor morale sunt primele semne ale unei societăţi bolnave. Autorităţile susţin că grupările sectante au un caracter ilegal, antistatal şi îndeamnă la ură religioasă şi confruntare.
Teoria cea mai răspândita despre fenomenul sectant este că scopurile acestuia sunt politice. Dacă e să analizăm reforma religioasă a lu Martin Luther şi efectele sale sociale, observăm că aceasta a generat o serie de revoluţii şi răscoale nu numai pentru libertăţi religioase dar şi pentru anumite libertăţi de ordin politic şi economic.
Multitudinea de căi spirituale generate de Occident conduce la reducerea religiei ca simplu bun de consum pe piaţa liberă a experienţeor omeneşti.Legislaţia statelor interzice judecarea oricărui fel de credinţă, punând în discuţie doar metodele prin care gruparea religioasă îşi atrage membrii sau programele de finanţare ale mişcării.
În consecinţă, concluzia este că „dacă epoca noastră s-ar dovedi incapabilă de a furniza nu doar mijloace de trăi, dar şi raţiuni de a trăi, atunci sectele ar avea un viitor promiţător”.

Bibliografie


Comşa, Grigorie Gh., Episcopul Aradului, „Primejdia sectelor religioase pentru statele naţionale şi mijloacele de apărare”, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1929.
David, P. I., Diac., „Călăuză creştină pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinţe în faţa prozelitismului sectant”, Ed. Episcopiei Aradului, Arad, 1987.
Dolinescu , V. Pr., „ Lupta contra sectelor religioase”, Atelierele Grafice N. Peiu, Bârlad, 1939.
Hladchi – Bucovineanu, Petre, „Faţete reale ale sectelor religioase”, Ed. Politică, Bucureşti, 1983.
Mayer, Jean – François, „Sectele. Neconformisme creştine şi noi religii”,Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998.
Scvoznicov, Alexandru, Pr., „Psihologia sectelor religioase.Studiu analitic asupra cauzelor şi fondului mişcării sectare”, Imprimeria Chişinău, Chişinău, 1939.
Vernette, Jean, „Sectele”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996.

Tehnici de supraveghere

Supravegherea în societatea modernă se referă la totalitatea actelor şi a formelor în cadrul activităţii desfăşurate de organele de jurisdicţie, cotidiene şi de rutină, considerate fireşti, fără a li se da o importanţă deosebită, facând parte din activităţile zilnice ale omului modern, la fel ca mâncatul şi dormitul. Având acest caracter firesc, supravegherea nu este privită ca fiind o formalitate ce necesită o atenţie deosebită. Camerele de supraveghere rutiere sau de la locul de muncă, retragerea banilor de la bancomat, convorbirile telefonice, folosirea datelor personale în baze de date cu scopul de participare la concursuri sau cu scop publicitar, toate fac parte din sistemul modern de supraveghere.
Dezvoltarea acestui sistem a ţinut de-a lungul timpului pasul cu trendul social, ajungând să acopere golurile şi să compenseze pierderile , un fel de “datorie” a noilor tehnologii, acolo unde nu au reuşit altele vechi. Deşi supravegherea este întotdeauna ambiguă, sortarea socială pe care o determină se întâmplă pretutindeni: acasă, la servici, în timpul liber. Pentru că nu ţine cont de discriminare şi este egală pentru toţi, supravegherea ca sortare socială se dezvoltă, datorită creşterii numărului actual de riscuri percepute şi a dorinţei de a controla populaţia.
Supravegherea zilnică a început să depindă din ce în ce mai mult de bazele de date. O bază de date reprezintă o modalitate de stocare a unor informaţii şi date , cu posibilitatea regăsirii rapide a acestora şi sunt manipulate cu ajutorul unor sisteme de gestiune. Bazele de date pot fi privite ca o colecţie de fişiere interconectate: indecşi, proceduri stocate, declanşatori, utilizatori şi grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanise de securitate şi de gestiune a tranzacţiilor, date biometrice , care conţin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Sistemul de supraveghere foloseşte date personale şi de grup pentru a clasifica populaţia după anumite criterii, pentru a determina cine poate beneficia de acces, sau nu , în anumite sisteme (Lyon, 20). Datele biometrice se referă amprenta degetului , geografia palmei, scanarea irisului sau a retinei , înregistrarea vocii , amprenta ADN , scanarea semnăturii şi pot fi accesate instantaneu online.O simplă navigare pe Internet ne conectează la mai multe baze de date, unde informaţiile personale sunt folosite şi căutate pentru a se verifica caracteristicile necesare accesării informaţiilor pe care le căutăm. În acest context putem înţelege supravegherea ca o atenţie sporită la detalii.
Deşi computerele nu sunt necesare în orice tip de supraveghere, unele necesitând operatori şi contact face-to-face, cele mai multe sisteme de supraveghere depind de ele, datorită mobilităţii de care dispun, atât reală, cât şi virtuală, beneficiind şi de o serie de dispozitive diversificate. Combinaţia dintre computere şi telecomunicaţii ajută ţa inaugurarea unei noi dimensiuni a supravegherii, printr-o expansiune uriaşă, la nivel global, a datelor, creând o nouă tehnologie a informaţiei (Lyon, 40)
Supravegherea computerizată, dependentă de bazele de date, ajută la tăierea costurilor, mai ales pe cele ale muncii, la reducerea fricii faţă de evenimentele deviante care pun în pericol individul în societate şi, evident la dezvoltarea instituţiilor moderne. Necesitatea supravegherii a dus la deformarea relaţiilor interumane, într-atât încât pentru a relaţiona nu mai este nevoie de prezenţa fizică a doi indivizi, datele abstracte şi imaginile stau în locul persoanelor întrupate. De fapt, supravegherea nu urmăreşte unde sunt oamenii când vorbesc la telefon sau navighează pe Internet, dar cu cine fac asta.
Sistemele de televiziune cu circuit închis (CCTV) sunt folosite în monitorizarea video pentru prevenirea criminalităţii, în spaţii publice şi se bazează pe recunoaşterea facială. Operatorii din spatele CCTV au rolul de a hotărî dacă persoanele implicate în incidentele care au loc reprezintă un pericol pentru societate şi să ceară ajutorul poliţiei în cazul în care este necesar, apelând la baze de date. CCTV sunt „un exemplu al expansiunii recente şi rapide a sistemelor tehnologice implicate în colectarea , păstrarea , categorizarea şi analizarea informaţiilor despre populaţie” (Nayland 2006, 19) .
Sateliţii pentru poziţionare globală (GPS) localizează, static sau în mişcare, poziţia oricărei persoane pe glob, interesele comerciale regăsindu-se printre companiile de închirieri maşini, serviciile de urgenţă sau securitate.
Supravegherea prin carduri de identificare a fost prima dată introdusă în Marea Britanie în al doilea război mondial , pentru a diferenţia cetăţenii britanici de potenţialii inamici. Acestea presupun folosirea unui singur număr de identificare care să permită identificarea unui individ dintr-o serie de informaţii din baze de date. Având un nivel de securitate scăzut, acestea pot fi falsificate foarte uşor.
Fenomenul supravegherii în masă cu ajutorul computerelor este aspectul vital al dezvoltării societăţilor moderne, transformând indivizii în „subiecţi de date” (Lyon, 41). Computerele se difeenţiază de alte tipuri de maşini pentru că posedă o memorie extinsă pe care o folosesc pentru a „comunica” cu ajutorul telecomunicaţiilor.
Fenomenul disciplinării muncii, împrumutat de la Marx şi dezvoltat adecvat societăţii moderne (Zureik, 31), rîmâne subiectul principal în discuţiile despre suprevegherea la locul de muncă. Aceasta presupun emai multe tipuri de monitorizare, de la cele mai rudimentare, de tip observaţie vizuală sau înregistrarea informaţiilor, până la cele de monitorizare video şi folosirea analizelor statistice în crearea unor tipologii pentru prezicerea comportamentului (Zureik, 37).
În Statele Unite ale Americii, monitorizarea folosirii Internet-ului şi a poştei electronice, în special, la locul de muncă, a devenit o regulă. Astfel, conform Privacy Foundation , 40 de milioane din 140 de milioane de muncitori din SUA au avut acces sau au utilizat în mod regulat e-mailul sau Internet-ul la locul lor de munca, în 2001. Trei pătrimi din totalul companiilor au proceduri scrise cu privire la poşta electronică, însă mai puţin de jumătate instruiesc angajaţii cu privire la acestea. Mare parte din aceasta monitorizare se realizează pe baza unui control inopinat, decât în mod continuu, însă rămâne îngrijorător faptul că tot mai mulţi angajatori apelează la diverse forme de monitorizare. Acest lucru este reflectat în vânzările de software specializat de supraveghere a angajaţilor care sunt estimate peste 100 de milioane de dolari numai în SUA. În aceste condiţii nu este deloc surprinzător faptul că sunt numeroase cazurile în care angajaţii şi-au dat în judecată angajatorii care le-au monitorizat activităţile, invocând diverse reglementări la nivel federal sau statal.
O eventuală supraveghere a modului cum sunt utilizate comunicaţiile electronice trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia privind protecţia vieţii private şi privind protecţia datelor personale. Supravegherea trebuie să fie făcută la nivelul unor verificari periodice şi nu ar trebui să implice stocarea informaţiilor electronice traficate .
Problema sociologică se conturează prin încercarea de a răspunde la o serie de întrebări: cum percep angajaţii frontierele dintre supravegherea legitimă sau ilegitimă? Influenţează supravegherea randamentul muncii?
Documentul oficial britanic„The Use of Personal Data in Employer – Employee Relashionships” (Zureik, 45), face o diferenţă între „monitorizarea performanţei” , care ţinteşte asupra „calităţii şi cantităţii muncii depuse de angajaţi”, şi „monitorizarea comportamentului”, care este direcţionată pe „verificare conformităţii angajaţilor cu regulamentul intern şi standardele de comportament” (2000:28, apud Zureik, 45). De semenea, acesta mai precizează că supravegherea „nu ar trebui să pătrundă nenecsar în intimitatea şi autonomia angajaţilor” (2000:28, apud Zureik, 45).
Totuşi, panopticismul la locul de muncă este privit mai degrabă ca o figură de stil, decât o corespondenţă cu realitatea (Zureik, 47). Panopticele posibilităţi de a privi monitorizarea şi supravegherea, la nivel local sau global, ne face să ne întrebăm ce este privat şi ce este public. Rule (1996, apud Zureik, 48) pretinde că supravegherea computerizată a dat naştere unei forme mai cuprinzătoare de control la locul de muncă, comparând cu supervizarea face-to-face. Acesta punctează faptul că monitorizarea computerizată ar trebui permisă la locul de muncă atât timp cât informaţiile colectate se referă la activităţile legate de muncă şi nu sunt folosite într-o manieră bazată pe deducţie şi nu se extinde la vieţile private ale angajaţilor.
La fel cum supravegherea şi procesul muncii sunt în interdependenţă, o relaţie la fel de strânsă există între supraveghere şi consum. Supravegherea asupra consumului se desfîşoară pe mai multe planuri. Un exemplu relevant este noul instrument de supraveghere a pieţelor de consum al Comisiei Europene, „Consumer Market Watch” , care se interesează nu numai de nivelul preţurilor şi de siguranţa produselor, ci şi de nivelul de satisfacţie al consumatorilor.
Marile companii îşi fixează o tipologie de client ca target. Exploatând baze de date, companiile folosesc date socio – economice şi geo – demografice pentru a decide ce persoane îndeplinesc criteriile stabilite. Astfel, „conţinuturile bazelor de date aparent diferite pun împreună informaţii personale privind nume , adrese , numere de telefon , venituri şi preferinţe de consum , împreună cu exacta indicare şi plasare a consumatorilor în diferite arii , dar cu gusturi similare şi putere de cumpărare similară” (Lyon , 1994) .
Realizându-se aceste profiluri de consumatori , începe abordarea lor prin diferite servicii şi materiale promoţionale. Cea mai utilizată metodă este cea a mailurilor de tip spam, sau „junk mail” (Lyon) prin care îşi promovează servicii şi produsele. Procedee asemănătoare sunt folosite şi prin poştă sau prin telefon.
Conştient sau nu, comportamentul nostru de consumatori este influenţat de campaniile de marketing ale marilor companii , care ne „educă” sau ne „sugerează” gusturile şi preferinţele.


Aeroporturile se confruntă cu atacuri teroriste, incidente cu risc mediu – crescut de criminalitate şi adoptă reguli stricte, iar personalul trebuie să opereze foarte rapid, ceea ce nu lasă loc greşelilor. Sistemele de supraveghere ajută la creşterea siguranţei în incinta aeroporturilor. Oferă monitorizare în timp real în diferite secţii, iar imaginile se pot accesa de pe calculatoare separate. Stocarea imaginilor se face digital, ceea ce oferă posibilitatea arhivării de cantităţi nelimitate şi vizualizarea lor se poate face de pe orice caluculator cu acces la Internet.
Supravegherea în aeroporturi are un rol deosebit de important. Aeroporturile sunt spaţii internaţionale, fiind importante puncte de tranziţie între frontiere, culturi şi societăţi. În astfel de locuri supravegherea şi securitatea sunt de maximă importanţă şi înglobează toate modalităţile de monitorizare. Într-un aeroport tuturor acestor modalităţi li se adaugă un grad sporit de securitate, oamenii acceptând supravegherea ca fiind firească. Punctele de frontieră şi cu rol de securitate procesează datele persoanelor care le traversează, exprimându-şi acceptul de trecere sau limitându-l în cazurile în care o persoană nu îndeplineşte condiţiile de acces.
Punctele de securitate servesc pentru a reglementa fluenţa de pe o parte pe cealaltă. Schneier (2006, 181, apud Jones, 82) notează că „toate sistemele de securitate trebuie să permită accesul , aşa cum îl şi limitează pentru unii”. Suprapunerea mai multor tehnici de monitorizare poate încărca procedurile şi necesită mai mult timp. După atentatele de la 11 septembrie 2001, securitatea pe aeroporturile din toată lumea a fost intensificată, iar supravegherea mai riguroasă.
Pe lângă stabilirea identităţii persoanelor şi verificarea autenticităţii datelor, punctele de securitate au şi rolul de a controla valabilitatea biletului de călătorie. Preţul biletelor limitează disponibiliatatea biletelor. În funcţie de disponibilitate preţul biletelor poate restrânge accesul indivizilor dintr-o clasă socială cu putere economică mai scăzută. De asemeni, mai pot fi restricţionate persoane care nu îndeplinesc criterii de vârstă, gradul de sobrietate, sex, rasă sau aspect fizic (Jones, 87). Obiectele din bagaje care sunt interzise fac parte din categoria armelor, materialelor inflamabile, drogurile ilegale, dispozitive de înregistrare sau sticle de apă.
Sistemele de supraveghere din aeroporturi nu verifică doar persoanele, dar la fel de riguros verifică şi posesiunile şi bagajele care îi însoţesc pe indivizi. Pentru acest proces sunt folosite tehnici de scanare cu raze X ,sisteme de detectare a explozivilor, de detectare a stupefiantelor şi de detectare a metalelor. Monitorizarea se face şi cu ajutorul operatorilor umani, care verifică autenticitatea actelor, şi identifică persoana reală cu imaginea din actele de identitate. Introducerea biometriei în aeroporturi se va realiza într-un timp relativ îndelungat, procedurile de aeroport şi aşa durează foarte mult, iar prelungirea lor ar putea însemna nemulţumirea a sute de mii de călători. . Însă o dată cu dezvoltarea şi implementarea unor tehnologii tot mai avansate şi mai inteligente , există tendinţa de a reduce timpul de verificare şi de asteptare a rândului.
Peter Adey (2006, 202) dă ca exemplu relevant parteneriatul SUA – Canada pentru Trecerea Inteligentă a Frontierei. Proiectul NEXUS este menit să confere mai multă mobilitate şi rapiditate călătoriei cu avionul, funcţionând pe premisa “prescanării şi preaprobării pasagerilor , astfel încât ei să poată trece prin aeroport cu întârziere mică sau deloc”. Trebuie ţinut cont mai ales de faptul că prin punctele de securitate nu sunt sortate doar date, dar trupuri şi obiecte.
Deşi nici un sistem de securitate sau supraveghere nu poate fi considerat 100% sigur, acestea sunt foarte eficiente când vine vorba de prevenirea şi controlul criminalităţii, în mod special pe aeroporturi. Punctele de securitate apar ca o „lume reală” echivalentă cu practici ca sortarea indivizilor pe anumite criterii. Depinde doar de noi dacă decidem că ne putem baza pe tehnologie pentru a ne potoli temerile sociale.

BIBLIOGRAFIE

• Lyon, David, „ Surveillance as social sorting. Computer codes and mobile bodies”
• Lyon, David, „ The Electronic Eye. The Rise of Surveillance Society”, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1994
• Jones, Richard, „ Checkpoint Security. Gateways, airports and the architecture of security”
• Daniel Neyland , Privacy , Surveillance and Public Trust , 2006 , Palgrave Macmilian
• Zureik, Elia, „Theorizing surveillance. The case of the workplace”

Concurs!!! Castiga UN MILION!!!!!

Suntem in plina recesiune. Asta nu inseamna ca nu mai sunt afaceri care merita atentie. La polul opus sunt acele afaceri ce nu mai sunt profitabile.

Va propun un exercitiu de gandire stiintifico-fantastic: ati primit in aceasta dimineata un telefon prin care erati informati ca sunteti fericitul/a mostenitor/are al/a “modestei” averi de 1.000.000 de euro...

Participa si tu la concurs Poti sa fii milionar

GRAWE ROMANIA ASIGURARE SA

Piramide

Moscheea de Alabastru a lui Mohammed Ali - Cairo

Instantanee egiptene