Dragos Stavaroiu Photography

Sunday, September 14, 2008

I'm on a SUBWAY to Hell

Nu este lucru mai inviorator duminca dimineata, cand esti obosit dupa noaptea pierduta in muzica si pahare, nesatul de somn fiind, ca o mica plimbare cu metroul. Lume putina, cum e de asteptat. Intri relaxat in vagon, te asezi oriunde vrei, si astepti sa ajungi la destinatie.

Pentru ca distantele par mai lungi cand trenul e gol, ridic ochii obositi sa observ ceva interesant. Vad putin mai incolo, un ...tip, cu ochii rosii, injectati, poate dupa petrecerea cu mult alcool si manele de azi noapte. Butoneaza un telefon, probabil fara motiv, asa...ca are telefon. Fete infrigurate, care se observa ca au plecat de acasa acum cel putin 12 ore, pentru ca sunt imbracate....foarte neadecvat pentru vremea imprevizibila. Familii venite de la cumparaturi , cu copiii agatati de pungi in cautarea dulciurilor pe care greu le-au obtinut, prin rugaminti fierbinti.

Si eu,putin agitata din cauza dosarului de inscriere la master incomplet, indraznesc sa sper ca mai exista lume care lucreaza si duminica...la xerox....I'm so kinky!!!!...

Ma opresc in drum sa fac niste poze, la un tonomat. De fapt aceste obiecte sunt facute sa te enerveze. Sau asa se intampla doar la noi? De ce m-a obligat aparatul sa fac si Foto FUN si fotografii normale, nu am reusit inca sa inteleg.

Cu pozele fluturand, in cele din urma, ma indrept spre secretariatul facultatii, unde incerc sa ma inflitrez intr-o cireada de persoane cu diplome. Raman inca o data uimita si dezamagita de ceea ce ni se intampla, noua, oamenilor....

Si nu pot sa nu ma enervez, noroc de fata senina si zambetul doamnei secretare, care chiar parea relaxata. Cat o invidiez!!! Dosarul incomplet nu s-a dovedit a fi o problema grava, practic te puteai duce si cu o hartiuta cu numele tau, sa figurezi in liste, si apoi, veneai tu cu dosarul....maine, poimaine...bineinteles, insa, pe propria raspundere...mda...

Cu toate ca mi-e greu sa judec oamenii, sau poate doar din diplomatie, gandurile negre dau navala incretindu-mi fruntea. Asa ca mai bine in drum spre casa, imi proptesc privirea la reflexia mea in fereastra metroului.

No comments: