Dragos Stavaroiu Photography

Sunday, November 16, 2008

Karaoke

Mi s-a spus ca am imbatranit.E adevarat ca se aude tot mai des printre tineri ca imbatranesc. E un trend as putea spune. E o problema mai mare decat criza financiara. Sunt bietii atat de procupati de batranete, dar le si place. Se plang ca nu vor apuca varsta de 35 de ani, ca uite la ei cum baga alcool si alte subtsante dezinhibitoare. Fetele, preocupate de silueta, de mancare cat mai sanatoasa, fitness, cosmetice, hainutze, preocupari care intr-adevar sunt atat de stresante, ca te imbatranesc inainte sa-ti dai seama ca trece timpul. Eu? Eu stau mai mult pe acasa, cu preocupari ilicite, gen servici si master:)). Si pentru ast' motiv, mi s-a sugerat ca ar trebui sa ma mobilizez, sa las preocuparile banale, si sa fac ceva pentru tineretea mea.

Si unde ma duc eu? La karaoke. Ca sa imi dezmortesc corzile vocale, pentru ca afara e din ce in ce mai frig, imi iau doza de whisky si caut o melodie potrivita timbrului meu vocal. Ca orice femeie, trece un timp...si in cele din urma imi aleg cea mai populara linie melodica: Twenty five years and my life it's still.....Stiti voi. Astept frumos sa-mi vina randul. Dupa jumatate de ora, incep sa bat enervant si nerabdator din picior. Imi aud numele si fug repede acolo. "Ne va canta Otilia!". Un oarecare Felix se ridica din sala si imi face cu ochiul. Felix, clasica noastra poveste are un sfarsit tragic. Ma bucura insa ca lumea stie despre ce e vorba. Si incep a canta. Nu-i rau, am fost apreciata. Incurajata, imi mai aleg o melodie. "Delilah". Proasta alegere :)) O nimeresc eu pe ici pe colo, si cu tremurari de voce, o duc la bun sfarsit.

Publicul reactioneaza bine. M-au tolerat :)) Dar atentie, s-a creat un precedent :)).
Avida dupa atentie, promit ca ma voi intoarce mai bine pregatita:)).

Friday, November 14, 2008

Un bun prieten de-al meu are un blog. Mai deunazi ii atrageam atentia ca nu am mai vazut postari noi pe blogul lui de vreo 5 luni.Mi-a promis ca va scrie curand. Si nu mica mi-a fost mirarea, cand intr-adevar, un post nou aparu....Urmatorul:

"..eu am o vorba: "Tre' sa stii unde sa cauti!" Si cam asa e.. daca te uiti bine prin oras (deocamdata doar prin Herastrau, Cismigiu, Unirea, pe la universitate si prin Berceni) o sa-l gasesti. Sau o sa te gaseasca el pe tine.. cand te-astepti mai putin. Aaa.. si am uitat sa zic de metrou. Si de Spring. Si de 'mec' :D Cam atat am avut timp sa umblu weekendul asta. Dar.. o sa am grija sa acopar si celelalte zone 'de interes'.. Dar.. tre' sa stii unde sa cauti.

O tipa care-mi place mult cum scrie a zis odata: "Orice moment e la fel de bun ca oricare altul!" ..replica asta mi-a ramas in cap. Si-am stat si m-am gandit: chiar asa e! Si exact acelasi mesaj incerc si eu sa transmit mai departe. It can happen. Toata lumea vrea asta. Si totusi.. nimeni nu face ceva in privinta asta. Faza din Garfield "if you wait.. long enough.. everything comes to you!" ..nu tine. Nu de data asta. Pentru ca nu e vorba de lapte aici :)

"LOVE CAN BEGIN HERE" e o.. miscare(nust daca o pot numi chiar asa.. da' suna bine, nu?) Exact ca si cartonasele acelea negre. E.. ceva ce mi-a trecut mie intr-o zi prin cap. A pornit doar ca un gand.. dar acum stiu si unde vreau sa ajung. Si.. da, o sa aiba si o finalitate. O sa fie ceva care o sa contureze si mai bine 'the big picture'.. Si-am mai si pus in aplicare gandul asta. Si am de gand sa continui.. Si ca de obicei nu-mi pasa de ce cred ceilalti.. unii imi zic sa mai cresc.. altii isi lipesc stickerele pe ghiozdan.. altii zimbesc pur si simplu. I find it interesting. E ceva ce multi altii n-ar face. E ceva.. pentru ceilalti.

Si totusi.. de ce?

"Did I change the world?" s-a schimbat in.. "I am changing the world.." (as in.. prezent continuu.. o actiune care a inceput, dar nu s-a terminat inca!)"

Reactia mea imediata a fost incretirea fruntii. De ce sa cauti? De ce sa incepi de atatea ori, ca sa ai parte de sfarsituri de doua ori mai multe? Pentru ca de fiecare data, se sfarseste un inceput, si isi sfarseste ceara inca o lumanare de la Vii (metaforic, sper ca se intelege).
Love can begin here e un mit. O piesa in plus dintr-un mare puzzle. O piesa care nu se potriveste. Hai sa ne uitam in jur. Unde poate sa inceapa dragostea? Nowhere. O privire, un zambet, un gest...sunt multe, aproape la fel de multe ca si frunzele. Si se ingalbenesc si cad si mai repede.
Mi-a placut mult cartonasul acela. Si reactia o stii si tu. Dar dupa momentul ala, de cate ori m-ai vazut zambind....din dragoste? Sau din...speranta? Sau...din orice altceva care tine de ceea ce ai fi sperat tu sa fie?(Si stiu ca ai sa-mi raspunzi la asta :) ).
De ce sa ai nevoie de o completare,asa zisa "jumatate", cand tu esti de fapt intreg? Iubirea este un surogat al fericirii. Este renuntarea la lupta. La lupta cu tine. Astepti "jumatatea", ca sa te mai scuteasca din chinul singuratatii. Eu nu am nevoie de o jumatate langa mine. Am nevoie de un intreg. Prefer sa fiu un intreg toata viata, decat o jumatate ratacinda prin vise si sperante.
Nu spun sa cresti, nu iti spun nimic de fapt. Reactia mea nu e menita sa te descurajeze. Si nici nu ar putea avea efect asupra ta. Poate doar un zambet....Asta e marea finalitate.

The big picture of Mr. BIG.
"Si totusi de ce?" Incertitudinea......

Hei, dar in final....zambesc :).

Saturday, November 8, 2008

Amnezie partiala

Aminteste-ti ca, indiferent ce mi-ai fi spus, ai rostit ceva ce a avut un meaning pentru tine.Chiar daca a fost fals din punctul de vedere ce m-ar fi privit pe mine.Aminteste-ti.Si fara sa ai ochii tulburi de minciuna.Zambeste si spune in acelasi timp.
P.S. Precizez ca acest profund fragment este intr-adevar scris de mine, dar nu imi amintesc, nici cand, nici la ce ma refeream......................O fi grav?