Dragos Stavaroiu Photography

Thursday, January 22, 2009

Sunday, January 11, 2009

Saturday, January 10, 2009

Poezie

Ce faci, orizont al libertatii?
... plutesc...
... in neant....
....la propriu?
Nu ti-e frica de neant?
Nu mi-e frica de nimic.
De necrezut.
Nici de durere si suferinta,
nici de fericire si dorinta,
nici de mine si de tine...
nici de ura si iubire,
nici de lacrimi ,si de zambet,
nici de moarte, si de vuiet..?
De nimic.
Tu ar trebui sa stii ce inseamna.
A da...
Stiu ce-i nimicul..
dar mi-e frica de el
cand ma apropii.. prea mult,
si e paradoxal
ca nimicul implica nimic.
N-ar mai trebui sa simti.
Dar n-am ajuns la stadiul asta,
e pentru avansati.
Plutire placuta in continuare!..
As pluti si eu prin parul tau de as putea
dar acuma sunt tintuit pe solul searbad.
E o ticalosie.

Wednesday, January 7, 2009

Adjusting survey estimates for response bias: An application to trends in alcohol and marijuana use

Robert A Johnson; Dean R Gerstein; Kenneth A Rasinski
Adjusting survey estimates for response bias: An application to trends in alcohol and marijuana use
Public Opinion Quarterly; Fall 1998; 62, 3; ABI/INFORM Global, pg. 354-377

Folosind retrospectiva raporturilor cu privire la vârsta primei utilizări a alcoolului sau a marijuanei, autorii arată că vârsta iniţierii, aflată de obicei în prima etapă a adolescenţei este invers proporţională cu intervalul de timp dintre culegerea datelor şi perioada de referinţă, când s-a desfăşurat interviul.
Dean R. Gestein şi Kenneth A. Rasinski sunt cercetători la National Opinion Research Cenetr în cadrul Universităţii din Chicago, având o vastă experienţă în orice studii privind droguri, crime ,studii administrative şi politică ştiinţifică, respectiv aspectele cognitive ale răspunsurilor la sondaje şi co-autor la o carte despre psihologia răspunsurilor. Robert A. Johnson este un analist jungian, autorul termenului „inner work”, intrat în vocabularul acelor care caută adevărul despre ei înşişi şi despre vieţile lor.
Cunoaşterea modelelor de consumatori de droguri în Statele Unite ale Americii se bazează aproape în întregime pe mărturiile celor aflaţi în cauză sau pe sondajele de opinie. Comparând mai multe tipuri de răspunsuri, provenite de la dependenţi de droguri, persoane cu dosar penal şi internate, cu cele ale testelor de urină, rezultatele sondajelor sunt diferite.
În analizarea schimbărilor pe durata vieţii şi pentru a afla vârsta la primul consum, National Longitudinal Survey of Youth (NLSY) au organizat reintervievarea la o perioadă de patru ani. Astfel, s-a observat că numărul celor care au răspuns că utilizează frecvent marijuana a scăzut în 1984 cu 9%, iar in 1988 cu 25%.
Articolul evaluează erorile care apal în astfel de sondaje de opinie, comparând date de la nouă sondaje de opinie pe consumul de droguri (National Household Surveys on Drug Abuse – NHSDA), desfăşurate între 1982 şi 1995.
Principala preocupare este că schimbările care au avut loc între 1982 şi 1995 în metodele sondajelor NHSDA şi acoperirea unui eşantion reprezentativ de populaţie pot fi confundate cu schimbările în raportul erorilor.
NHSDA este un interviu cu indivizi începând de la 12 ani, rezidenţi în Statele Unite ale Americii,civili. Persoanele care nu au intrat în acest sondaj au fost cele fără adresă fixă, rezidenţi în cartiere instituţionale , ca spitale, închisori sau baze militare. Întrebările interviului au fost puţin modificate .
Între 1982 şi 1993, întrebarea era formulată în felul următor : „Ce vârstă aveai când ai băut prima dată un pahar de bere, sau de vin sau lichior, whisky , gin, scotch etc., fără a include înghiţiturile pe care le-ai avut de la o persoană mai în vârstă?” şi „Ce vârstă aveai când ai folosit prima dată marijuana sau hash, cel puţin o dată?”. În sondajele din 1994 – 1995 , întrebările au fost formulate puţin diferit : „Câşi ani aveai când ai băut prima dată o băutură alcoolică?”, respectiv „ Câţi ani aveai când practic ai folosit marijuana sau hash?”. Aceste schimbări mici pot avea un efect neaşteptat asupra distribuţiei răspunsurilor, deşi diferenţe notificabile nu sunt între sondajele dinainte de 1994 şi după (p.357).
Variabilele analizate în articol derivă din retrospectiva raportului ce priveşte varsta la prima utilizare a drogurilor.Pentru fiecare categorie de droguri a fost prevăzută şi o întrebare pentru cei care nu au consumat droguri niciodată. Analiza s-a restricţionat pe alcool şi marijuana.
Rata incidenţei populaţiei care a părăsit-o pe cea intervievată este de două ori mai mare decât rata populaţiei totale intervievate , iar cei care au intrat în eşantion au o rată doar pe jumătate, este explicată prin termenul „twice – half” (p.361).
Articolul pune accentul pe două mari idei. Avansând în observarea vârstei la primul consum de alcool , răspunsurile ce privesc consumul pe termen lung sunt mai puţin influenţate decât cele ce privesc vârsta primului consum, iar proeminenţa consumului de marijuana scade odată cu înaintarea în vârstă a respondenţilor . Răspunsurile adevărate rămân, iar răspunsul „nu” este mai probabil în cazul consumului de droguri pentru a evita o eventuală sancţiune. Literatura de cercetare pe subiectul drogurilor vorbeşte des de persoane care nu declară că au consumat, influenţate de legislaţie.
Incidenţa drogurilor are o mare importanţă în crearea unor politici care să protejeze adolescenţii de primul contact cu drogul. Consumul de dorguri la o vârstă fragedă poate prezice consumul cronic pentru mai târziu.
Cauzele influenţei răspunsurilor menţionate de autori sunt refuzul de a-ţi aminti un astfel de moment refulat din motive personale („recall – decay”), percepţia că un anumit moment s-a petrecut mai recent decât în realitate („forward – telescoping”) sau răspunsul intenţionat greşit („intentional concealment”) (p. 356). Influenţa răspunsurilor se poate datora unei situaţii de interacţiune socială care schimbă orientarea răspunsurilor spre ceva mai convenabil individului.
Giurgea Otilia – Iuliana Master an I , Devianţă Socială şi Criminalitate, Bologna